Ce facem cu creșterile din portaltoi?

 

Pomii fructiferi sunt o sursă de sănătate. Fie că plantăm la nivel mare și înființăm livezi, fie că ne limităm la spațiul din grădina proprie, ei ne oferă roade delicioase. Deci, merită să investim în ei, însă trebuie să avem grijă de ei, să le oferim toate condițiile de care au nevoie pentru o dezvoltare optimă și să fim atenți la toate aspectele care țin direct de noi.

Nu este suficient să îi plantăm corect, îngrijirea lor nu se oprește aici, ci continuă. Astfel că va trebui să fim atenți la fiecare etapă din evoluția lor. De-a lungul dezvoltării lor va trebui să acționăm într-un anumit fel, chiar dacă avem un singur pom sau mulți, fie că sunt altoiți sau nu. Trebuie să știm când și cât îi udăm, când și cum îi tundem, ce părți ale pomului păstrăm și pe care trebuie să le eliminăm etc.

Am pomenit de altoire. Ce presupune asta? Practic vorbim despre un procedeu tehnic din agricultură, horticultură și silvicultură prin care se conectează diferite țesuturi ale unor plante diferite, de regulă lemnoase, cu menirea de a putea crește împreună și de a produce exemplare mai versatile, mai adaptate scopurilor urmărite.

                           

Se poate realiza atât la scară largă, la nivelul unor culturi mari, dar și în propriile noastre grădini și implică unirea a două sau mai multe plante din soiuri diferite. Altfel spus, altoirea se realizează prin concreșterea a două porțiuni de plantă: una poartă denumirea de portaloi, cealaltă de altoi. Scopul final al operațiunii este obținerea unei singure plante, care sa dețină elemente din celelalte soiuri.

Planta care asigură sistemul radicular - și eventual, o porțiune de tulpină - poartă de numirea de portaltoi; iar partea care va realiza organele superioare (tulpină, frunze, fructe etc.) de altoi. Portaltoiul îndeplinește funcțiile rădăcinii (de fixare a plantei, absorbție a apei și a substanțelor minerale din sol etc.). Altoiul are funcția de a sintetiza substanțele complexe, necesare atât pentru consumul propriu, cât și pentru portaltoi.

                                                                

 

Se utilizează pentru perpetuitatea soiurilor de pomi și viță de vie, care nu pot vegeta corespunzător, cultivați pe rădăcini proprii. Portaltoiul are rezistență superioară la condițiile nefavorabile din sol, la unii dăunători sau boli și vigoare vegetativă specifică pe care le imprimă plantei altoite rezultate.

 

Ce se întâmplă, când din portaloi apar lăstari? Ce facem cu aceștia?

Acest aspect este extrem de important și are legătură directă cu evoluția corespunzătoare a pomului. Multă lume tinde să lase aceste părți să crească, fără a le elimina, iar aici greșesc. Din teama de a nu pierde planta, crezând că face parte din ea, nu o suprimă. Însă acest lucru nu vine în ajutorul acesteia, ba dimpotrivă.

                        

Aceste creșteri pornite din portaltoi se elimină. Spuneam ceva mai sus că portaltoiul este acea parte dintr-o plantă altoită, care asigură sistemul radicular și eventual, o oarecare porțiune din tulpina viitoare. Deci, dacă vom lăsa toate creșterile ce apar să-și facă de cap, nu vom face altceva decât să forțăm planta să depună inutil energie, pentru o parte care îi este nefolositoare. Ramurile crescute din partea sălbatică nu aduc pomului altoit niciun beneficiu. Deci nu le păstrați, acele părți pot fi ale unui alt pom. Partea nobilă pentru care s-a și procedat la operațiunea de altoire, nu se va dezvolta corespunzător și veți permite tuturor substanțelor nutrivite să fie asimilate de portaltoi. Nu lăsați părțile sălbatice să intervină. De ce i-am oferi unui ”parazit” ocazia de a se dezvolta în detrimentul pomului și a părții sale nobile?

Mugurii de pe cepul portaltoiului dau naștere la numeroși lăstari, iar unele specii de pomi le emit cu mare ușurință. Aceștia consumă o mare cantitate de substanțe de rezervă, pornesc repede în creștere și înhibă creșterea altoiului. Ei trebuie suprimați, eliminați. Când lăstarii sunt mici și nu s-au lemnificat, se înlătură cu mâna, iar dacă efectuarea acestei lucrări întârzie, lăstarii se elimină cu briceagul sau cu foarfeca.

 

* Sursa: Mică enciclopedie de Horticultură, Ed. Științiică și Enciclopedică, Buc. 1983
** Pomicultura practica, Mihaela Sumedrea, Droin Sumedrea, Adrian Asănică, 2011, Invel Multimedia

0